2.Razboiul Ciudat (septembrie 1939 – mai 1940)
O ofensiva britanico-franceza ar fi putut prelungeasca lupta polonezilor, dar pâna când ar fi ajuns destui britanici, ea ar fi trebuit sustinuta de francezi; pe când strategia acestora din urma era una defensiva, bazata pe rezistenta liniei fortificate de la Maginot. Însa încheierea rapida din Polonia a lasat ambele parti nedumerite.
Descumpanite, Anglia si Franta au început sa se preocupe de tactici pentru a nu se repeta un razboi sângeros, cum a fost Primul Razboi Mondial. Hitler a fost constrâns sa încheie pace, dar în acelasi timp a ordonat generalilor sai sa se pregateasca de un atac asupra Tarilro de Jos si Frantei. Generalii, care nu creadeau ca vor putea realiza la fel de multe împotriva Frantei, cât au realizat în Polonia, au mai cerut timp si au insistat ca vor putea cuceri Olanda, Belgia, si canalul de coasta francez. Exceptând pe mare, unde submarinele germane operau împotriva navelor comerciale, iar Flota Roiala Engleza a impus o blocada, nu se mai întâmplasera lucruri importante dupa prima saptamâna de razboi din octombrie. Asftel aceasta perioada a fost numita de ziarele americane Razboiul Fals.
Cu tot efortul depus de poporul polonez, dupa 30 de zile de lupta, Polonia a suferit o grea înfrângere, pierzându-si independenta. Cauzele înfrângerii Poloniei – superioritatea armatei germane în numar si tehnica de lupta; comandamentul polonez nu a luat la timp masuri pentru întarirea frontierei de vest si nu a înzestrat armata cu armament modern; cercurile conducatoare anglo-franceze nu au intervenit la timp cu toate fortele dispuneau pentru a pune capat agresiunii naziste; în baza pactului Molotov-Ribentrop, URSS si Germania au împartit teritoriul Poloniei.
În ciuda complexitatii situatiei (România era neutra în aceasta faza) si a eventualelor implicatii, România a oferit poporului polonez, permitând tranzitul prin România a unor materiale de razboi, destinate armatei poloneze. Dupa înfrângerea Poloniei, autoritatile române gazduiesc 100000 de soldati si civili polonezi refugiati .

3.Razboiul Finlandez(1939)
În data de 30 novembrie, dupa doua luni de hartuiala diplomatica, Uniunea Sovietica a declarat razboi Finlandei. Stalin a fost fortat sa poarte un blitzkrieg de-al sau, dar planul sau a dat gres. Finlandezii, sub conducerea lui Carl G. Mannerheim, erau experti în lupta pe conditii de iarna. Trupele sovietice, pe cealata parte, erau adesea prost-conduse, un motiv important erau luptele politice care i-au indepartat pe multi dintre ofiterii Armatei Rosii. Depasiti numeric cu cel putin 5 la 1, finlandezii si-au mentinut pozitia, continuând sa lupte si în noul an.

«Pagina Anterioara| Urmatoarea Pagina»